Rata mandarin - Curcubeul Orientului Indepartat

Descriere generala - anatomie
Rata-mandarin (Aix Galericulata) este una dintre cele mai deosebite pasari de apa, fiind foarte apreciata si des intalnita, in majoritatea crescatoriilor. Aceasta specie este inrudita cu rata Wood, ambele facand parte din genul Aix. In salbaticie, rata-mandarin traieste in China, Coreea, Japonia si in estul Siberiei, specia fiind introdusa si in Anglia, unde s-a adaptat destul de bine.
Masculul este extrem de frumos colorat, fiind destul de diferit fata de celelalte specii. Fruntea este de un negru-verzui stralucitor, ce capata o tenta viorie spre creasta din partea posterioara a capului. Partile laterale ale capului sunt de culoare alba, cu putin castaniu in dreptul ochilor, iar cele ale gatului si obrajii sunt acoperiti de pene alungite, de culoare alba. Partea superioara a pieptului este maro, iar cea inferioara si abdomenul sunt albe. Partile laterale ale corpului sunt maro, inspicate cu negru, iar o trasatura unica o reprezinta varfurile aripilor, de un portocaliu stralucitor, acestea avand o pozitie perpendiculara pe aripile interioare. Femela are culoare cenusie si prezinta o creasta mai mica, precum si o linie curba, de culoare alba, in dreptul ochilor.
Rata-mandarin este o pasare mica, ce cantareste numai 500 g, fiind aproximativ de marimea unui porumbel voiajor. Ea are gheare ascutite, ce ii permit sa se urce in copaci si sa isi construiasca acolo cuib. Ratele captive sunt de obicei tinute in spatii imprejmuite, iar varfurile aripilor le sunt taiate, pentru a le impiedica sa scape.
Fiind o pasare rezistenta, frumoasa si usor de intretinut, este preferata crescatorilor incepatori sau avansati, pentru aceasta specie. Aceste rate nu necesita un spatiu foarte mare si se comporta bine in compania altor pasari acvatice, dar si cu alte specii, cum ar fi porumbeii si fazanii. Daca intr-o crescatorie vor fi puse la un loc mai multe specii, se recomanda ca fiecare pereche sa aiba propriul ei teritoriu de imperechere.
Aceste rate sunt zburatoare rapide si agile, asa ca, daca sunt lasate pe un teritoriu neingradit, pot scapa cu usurinta. De aceea, gardul de imprejmuire trebuie sa fie destul de inalt si fara crapaturi, si pentru a le proteja de pradatori (vulpi, vulturi, ciori, caini si pisici). Langa iazul natural sau artificial, este bine sa existe un pom pe ale carui ramuri ratele se vor simti „la inaltime".

Hrana
O rata-mandarin hranita incorect nu va avea niciodata pui. Multi crescatori dau vina pe metodele de inmultire, dar adevarul este ca rata nu reuseste sa se imperecheze din cauza depozitelor de grasime din jurul testiculelor sau ovarelor, acumulari ce se formeaza din cauza dietei incorecte. Ratele au tendinta de a se indopa cu orice fel de seminte pe care le gasesc si astfel sanatatea lor are de suferit.
O hranire corecta presupune impartirea anului in doua perioade: cea in care rata nu se imperecheaza (iarna) si cea a inmultirii. In primul caz, dieta consta in portii mici de grau, porumb si soia. In perioada imperecherii, o data cu venirea primaverii, cantitatea de hrana trebuie crescuta si suplimentata cu insecte si furaje naturale. Apa curata si proaspata este, de asemenea, esentiala pentru o rata frumoasa si sanatoasa.

Inmultirea
Rata-mandarin are nevoie de un cuibar special, in care sa cloceasca. Depunerea oualor incepe spre sfarsitul lui aprilie, femela depunand aproximativ de 8-12 oua, care sunt incubate timp de aproximativ 28 de zile. Locul preferat de femela, pentru a depune oua, este, de obicei, in scorbura unui copac, la o inaltime care poate atinge 9 metri, dar un cuibar de lemn aflat in apropierea apei este suficient. Femelele sunt mame bune si isi vor creste singure puii, cu mare grija. Acestia se dezvolta repede si pot zbura, dupa aproximativ 8 saptamani. Ei se pot imperechea, deja, incepand din primul an, dar nivelul optim al fertilitatii este atins abia in anul urmator.